| 1.
|
M'ARE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depăseste dimensiunile obisnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparaţie). ◊ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte degete. Literă mare = majusculă. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cât cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atenţie. ◊ (Adverbial) Făină măcinată mare. ♦ (Despre suprafeţe) Întins2, vast. ◊ (Substantivat; în loc. adv.) În mare = a) pe scară amplă; după un plan vast; b) în linii generale, în rezumat. ♦ Înalt. Deal mare. ♦ Lung. Păr mare. ♦ Încăpător, spaţios, voluminos. Vas mare. ◊ (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasă a unei case ţărănesti, destinată oaspeţilor. ♦ Lat; adânc. Apă mare. II. (Indică cantitatea) 1. Care este în cantitate însemnată; abundent, mult; numeros. ♦ (Despre ape curgătoare, viituri; de obicei în legătură cu verbe ca "a veni") Cu debit sporit, umflat. 2. (Despre numere sau, p. ext., despre valori care se pot exprima numeric) Care este în cantitate însemnată, ridicat. ♦ (Despre preţuri) Ridicat. ◊ Loc. adj. De mare preţ = foarte valoros, preţios, scump. ♦ (Despre colectivităţi) Numeros. III. (Arată rezultatul dezvoltării fiinţelor) Care a depăsit frageda copilărie; care a intrat în adolescenţă; care a ajuns la maturitate. ◊ Fată mare = fată la vârsta măritisului; virgină, fecioară. ◊ Expr. Să cresti mare! formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulţumeste pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori si mici si mari = toţi, toate, toată lumea; (în construcţii negative) nimeni.l ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) în vârstă. IV. (Indică durata; despre unităţi de timp) De lungă durată, îndelung, lung. ◊ Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care precedă sărbătoarea Pastilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indică intensitatea) 1. (Despre surse de lumină si căldură) Puternic, intens. ◊ Ziua mare = partea dimineţii (după răsăritul soarelui) când lumina este deplină, intensă. ◊ Expr. (Ziua) în (sau la) amiaza-mare = în toiul zilei, în plină zi, la amiază. 2. (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) în gura mare = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi certăreţ, scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, năprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de miscare sau de deplasare) Care a depăsit viteza obisnuită; crescut (ca viteză), mărit. 5. (Despre stări sufletesti, sentimente, senzaţii etc.) Intens, profund, tare. ◊ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ◊ Expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rusinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rusine etc.) ♦ (Adverbial; pop.) Din cale-afară, peste măsură. ♦ Grav. Greseală mare. VI. (Arată calitatea, valoarea) 1. De valoare, de însemnătate deosebită; important, însemnat. ◊ Zi mare = zi de sărbătoare; zi importantă. Strada mare = nume dat în unele orase de provincie străzii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de largă circulaţie, care leagă localităţi importante. ◊ Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresionează sau desteaptă mirare; b) lucru care nu reprezintă nimic de seamă, care reprezintă prea puţin, care este nesemnificativ; c) (în construcţii negative dă contextului valoare afirmativă si invers) n-as crede să (nu)... ♦ Hotărâtor. ♦ Uimitor, extraordinar, impresionant. ◊ Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclamaţie) exprimă uimire, admiraţie etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.) Mare minue să (nu)... = ar fi de mirare să (nu)..., n-as crede să (nu)... ♦ Grav, serios. 2. Cu calităţi excepţionale; ilustru, celebru, renumit. ♦ Iesit din comun; deosebit. 3. Care ocupă un loc de frunte într-o ierarhie; cu vază. ◊ Socru mare = tatăl mirelui; (la pl.) părinţii mirelui. Soacră mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ◊ Expr. A se ţine mare = a fi mândru, semeţ, fudul. (Substantivat) A trage (sau a călca) mare = a-si da importanţă; a căuta să ajungă pe cei sus-pusi. La mai mare, urare adresată cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansări într-un post. Mare si tare sau tare si mare = foarte puternic, influent. ♦ (Substantivat) Mai-mare = căpetenie, sef. ♦ Superior în ceea ce priveste calităţile morale. ◊ Expr. Mare la inimă (sau la suflet) = mărinimos, generos. ♦ Deosebit, ales2, distins. Mare cinste. ◊ Mare ţinută = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnităţi. ♦ (Despre ospeţe, serbări) Plin de strălucire; bogat, fastuos, pompos. - Probabil lat. mas, maris. Sursă
: DEX'98
(18646)
- cata |
| |
| 2.
|
M'ARE2, mări, s.f. Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci si sărate, de pe suprafaţa Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă ţărm; p.ext. ocean. ◊ Expr Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vântura mări si ţări = a călători mult. A încerca marea cu degetul = a face o încercare, chiar dacă sansele de reusită sunt minime. Peste (nouă) mări si (nouă) ţări = foarte departe. ♦ Fig. Suprafaţă vastă; întindere mare; imensitate. ♦ Fig. Mulţime (nesfârsită), cantitate foarte mare. - Lat. mare, -is. Sursă
: DEX'98
( 18647)
- cata |
| |
| 3.
|
M'ĂRE interj. (Pop.) 1. Cuvânt care exprimă: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admiraţie etc. 2. Termen de adresare: Măi, bre. ♦ Cuvânt prin care se subliniază o relatare, o afirmaţie. [Var.: mări interj.] - Cf. alb. more, ngr. mor'e "prost, nebun". Sursă
: DEX'98
(23833)
- claudia |
| |
| 4.
|
Mare ≠ mic, mărunt Sursă
: Antonime
(71384)
- siveco |
| |
| 5.
|
|
| |
| 6.
|
|
| |
| 7.
|
M'ARE s. 1. (GEOGR.) (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în ~.) 2. (GEOGR.) apă. (Până în Grecia a călătorit pe ~.) 3. (JUR.) mare deschisă = mare liberă; mare internă v. mare închisă; mare închisă = mare internă; mare liberă v. mare deschisă. 4. (GEOL.) mare de pietre = câmp de pietre. Sursă
: Sinonime
(192332)
- siveco |
| |
| 8.
|
M'ARE adj. 1. v. întins. 2. amplu, întins, larg. (Stirea ocupa un spaţiu ~ în ziar.) 3. v. dezvoltat. 4. v. spaţios. 5. v. voluminos. 6. v. gros. 7. v. măscat. 8. v. înalt. 9. v. lung. 10. v. majuscul. 11. v. adânc. 12. v. crescut. 13. v. lat. 14. v. holbat. 15. v. nume-ros. 16. v. apreciabil. 17. v. bogat. 18. v. ridicat. 19. v. exorbitant. 20. v. matur. 21. v. puternic. 22. v. intens. 23. v. violent. 24. v. important. 25. im-portant, însemnat. (O zi ~ din viaţa lui.) 26. v. de-osebit. 27. v. evident. 28. v. celebru. 29. v. ales. 30. (înv.) vel. (~ spătar.) 31. (înv.) velit. (Boier ~.) 32. adânc, intens, profund, puternic, viu. (O impresie, o emoţie ~.) 33. v. acut. 34. bogat, întins, vast. (Are o experienţă ~.) 35. v. fastuos. Sursă
: Sinonime
( 192330)
- siveco |
| |
| 9.
|
m'are adj. m., art. m'arele, pl. mari, art. m'arii; f. sg. m'are, g.-d. art. m'arii, pl. mari, art. m'arile Sursă
: DOR
(259659)
- siveco |
| |
| 10.
|
m'are s. f., g.-d. art. mării; pl. mări Sursă
: DOR
(259660)
- siveco |
| |
|
|